Spre deosebire de evaluările statice psihologice, cum ar fi testele de IQ, evaluarea LPAD nu se concentrează pe ceea ce știe copilul, ea se concentrează pe felul în care copilul învață și cum poate aceasta să-și întărească și mai mult capacitatea de învățare.

Cum se desfășoară?

Copilului i se prezintă o serie de sarcini de rezolvat independent. Progresul lui este observat pe măsură ce îndeplinește aceste sarcini, notând dificultăți și erori. În continuare, copilul primește mediere, în timpul căreia este învățat diverse strategii de rezolvare a sarcinilor. Medierea poate fi scurtă de cinci minute sau de o oră, în funcție de dificultatea pe care o are copilul în procesarea materialului. În cele din urmă, acesta este retestat, notând ce strategii folosește pentru a măsura cât de multă învățare a fost reținută și transferată la sarcini noi și mai provocatoare. Acest lucru îi oferă examinatorului o înțelegere clară a modului în care învață copilul, evidențiind cea mai eficientă modalitate de a-l învăța să-și atingă potențialul latent de învățare.

The post Evaluarea dinamică a potențialului de învățare (LPAD Feuerstein) appeared first on Daniela Dumitru.

The post Tehnica terapeutică Bowen appeared first on Daniela Dumitru.

De ce să o alegi pentru copilul tău

Școala, este locul în care copiii învață dar nu este și locul unde învață cum să învețe.

Încă de când se nasc, copiii primesc foarte mulți stimuli fie ei auditivi, vizuali sau emoționali. Îți mai aduci aminte de cîte ore de grimase și de sunete care imitau animalele ai făcut? Dar de durerile de spate, atunci cand îți ajutai copilul să învețe să meargă, îți mai amintești?

Toți venim în această lume cu nevoia de învățare.

Conștient sau nu, ca părinte ai cules, ai organizat și structurat stimulii pe care i-ai considerat potriviți pentru copilul tău. Ai tradus pentru el lumea din jurul lui în așa fel încât să o poată înțelege. De fapt, ce ai fost pentru el? Un mediator, pentru că ai fost lângă el pentru a-i dirija învățarea.

Mai târziu, copilul înțelege mediul social și locul lui în cadrul acestuia prin interacțiunea cu educatorii, la grădiniță.

După care, apare acel moment în care îi spui copilului “Ți-ai făcut temele pentru școală? Du-te la tine în cameră și învață!”.

Dar copiii știu ce înseamnă să învețe? I-a învățat cineva să culeagă corect infomațiile? Înțeleg ei ce informații li se oferă și ce să facă cu ele?

De cele mai multe ori părintele crede că știe copilul cum să învețe.

Din păcate însă, în cultura noastră școlară, se transmit doar informații predate clar și structurat iar în unele situații pot să apară chiar și momente de “aha” în clasă din partea copiilor. Sistemul nostru de educație școlară nu cultivă abilitatea copiilor de a integra, compara, judeca și aplica în contexte diferite informațiile primite în clasă și nici abilitățile cognitive, afective și emoționale.

Și atunci este necesar ca părinții să asigure și mai departe medierea în procesul învățării. Ei, sau dacă nu au timp și diponibilitate, un mediator calificat.

Dar, ce este acela un mediator? Mediatorul este acea persoană care îndrumă copilul pentru a obține abilitatea de învățare.

Cu ajutorul mediatorului copilul își dezvoltă abilități și capacități pe care nu ar fi putut să le realizeze singur. Mediatorul are rolul de a selecta stimulii și informațiile care ajung la copil adaptându-le nivelului de dezvoltare și limbajului pe care copilul le înțelege, după care prin întrebări de tipul “cum” și “de ce” ajută copilul să obțină cea mai bună variantă de răspuns.

Mediatorul captează și centrează atenția copilului activând în el înțelegerea întregului proces.

Medierea este despre proces și nu despre rezultat, proces care din punct de vedere educațional reprezintă etapele pe care trebuie să le parcurgă copilul atunci când are o sarcină de rezolvat sau cînd își propune un obiectiv de învățare.

Învățarea mediată are la bază învățarea umană și nu învățarea unui anumit conținut (biologie, istorie, geografie etc), respectiv capacitatea umană de a se adapta la realitățile vieții și de a înțelege mediul înconjurător.

Bazându-se pe principiul neuroplasticității creierului, învățarea mediată folosește activități pentru antrenarea creierului. În urma cercetărilor s-a demonstrat că inteligența nu este fixă, ea este flexibilă și se poate modifica pe tot parcursul vieții cu ajutorul medierii. Mediatorul este lângă copil să îl ajute și să înțeleagă problemele. El se află între copil și provocarea pe care copilul o are de rezolvat. Nu răspunde în locul copilului ci doar interacționează cu el și îl ajută să gândească eficient. Cu o atitudine intențională și activă, mediatorul contribuie la dezvoltarea potențialului de învățare al copilului și atingerea autonomiei în învățare, scopul medierii fiind dezvoltarea optimă a abilităților personale și a gândirii specifice vârstei și formarea abilităților de școlaritate.

Ce este Metoda Feuerstein?

Profesorul Reuven Feuerstein, psiholog și învățător din Israel, de origine română, a fost unul dintre primii psihologi care a demonstrat că înteligența poate fi modificată pe tot parcursul vieții și care a susținut că orice persoană își poate îmbunătăți abilitatea de a învăța, inclusiv persoanele cu dizabilități. El a ajuns la această concluzie, după cel de-al doilea Razboi Mondial când, lucrând cu copiii a constatat că inteligența cognitivă și potențialul lor de învățare sunt puternic influențate de dimensiunea afectivă și socială a personalității lor.

În aceste condiții, el a pus bazele unei metode de stimulare a creierului prin care copilul învață cum să învețe, o metodă prin care să fie stimulate abilitățile fundamentale de gândire și care să corecteze deficiențele ducând la dezvoltarea potențialului propriu de învățare.

Astăzi, știm că inteligența reprezintă capacitatea de adaptare a individului la realitățile schimbătoare ale vieții. Reușim această adaptare cu ajutorul funcțiilor cognitive. Ceea ce noi vedem însă, sunt operațiile: comparația, orientarea spațială, orientarea temporală. În momentul în care o persoană nu reușește să facă o anumită operație mentală înseamnă că o anumită funcție a creierului este afectată și prin instrumentele metodei Feuerstein aceasta funcție poate fi îmbunătățită.

Aplicată cu succes în peste 40 de țări, Metoda Feuerstein a fost implementată în școli, în domeniul educațional, dar și aplicată în domeniile clinic și organizațional.

Cui se adresează metoda?

Metoda Feuerstein se adresează tuturor celor care sunt interesați să dobândească noi abiltăți de gândire și învățare:

• Copiilor și adulților, pentru a accelera dezvoltarea cognitivă, pentru a le trezi curiozitatea, pentru a-i pune în fața noilor provocări, pentru a crește încrederea în sine, pentru a le dezvolta autonomia, independenţa şi integrarea socio-emoţională;

• Copiilor cu deficit de atenție, dificultăți de învățare, de limbaj, cu rezultate școlare scăzute, pentru a preveni disfuncționalitățile și a depăși obstacolele apărute în procesul de acumulare a informațiilor;

• Copiilor cu ADHD, probleme de comportament, de relaţionare şi socializare;

• copiilor cu deficienţe de comunicare, agresivitate, deficienţă mintală, autism, sindrom DOWN;

• Persoanelor defavorizate socio-cultural pentru îmbunătăţirea învăţării;

• Persoanelor cu afecţiuni cerebrale şi psihiatrice pentru reabilitare cognitivă.

Metoda se aplică pe plan cognitiv și emoțional.

Programul dezvoltă și modifică structura cognitivă a ființei umane. Se folosesc 24 de instrumente de lucru ce conțin fișe cu exerciții de lucru de tip hârtie–creion pe funcțiile cognitive ale omului care acoperă o mulțime de activități specifice de învățare.

Instrumentele de lucru folosite în învățarea mediată:

• Organizarea punctelor– Proiectarea unor relații virtuale pentru găsirea de modele specifice (figuri geometrice simple și complexe), prezentate într-un nor de puncte, potrivit unor reguli precise;

• Orientarea spațială I – Învățarea utilizării unui sistem relativ și stabil de indicatori de organizare spațială și a unui cadru necesar raportării criteriilor spațiale de referință;

• Confruntări (Comparații) – Învățarea utilizării unui sistem de criterii pentru comparația obiectelor, imaginilor, noțiunilor etc;

• Percepția analitică – Învățarea categorizării obiectelor potrivit criteriilor alese, pe baza caracteristicilor comune;

• Imagini – Analiza unor istorii ilustrate, în care este descrisă o situație-problemă; analiza ilustrațiilor va duce la ordonarea temporală a imaginilor prezentate și alcătuirea ipotezelor despre soluțiile posibile;

• Orientare spațială II – Utilizarea unui sistem stabil de indicatori spațiali, care descriu poziția și direcția: punctele cardinale și utilizarea lor;

• Clasificare – Analiza unor forme geometrice complexe, prin găsirea unor relații dintre întreg și părțile sale, sau prin raportarea părților între ele;

• Relații temporale –Învățarea noțiunilor de timp și de viteză, precum și a strategiilor de gândire care privesc problemele de relații temporale;

• Instrucțiuni – Codificarea și decodificarea instrucțiunilor verbale în probleme cu diferite conținuturi;

• Relații familiale – Învățarea strategiilor de gândire care au conținut relațiile familiale nucleare și extinse;

• Progresii numerice – Prezicerea elementelor numerice pe baza stabilirii regulilor dintre elementele date, prin comparația numerelor nerelaționate. (De exemplu, care sunt următoarele două numere dacă privim aceste numere 2, 4, 5, 7, 8, 10, 11, …?);

• Silogisme – Stimulează fundamentarea raționamentului silogistic, prin care se poate deduce o concluzie logică bazată pe două premise;

• Relații transferabile – Stimulează formarea unei strategii de gândire pe baza capacității de a transpune anumite relații de la două elemente, la alte elemente asemănătoare;
• Sagome – Modelarea construirii unor imagini mentale complexe pe baza operațiilor cu imagini suprapuse.

Ce poți observa la copilul tău după ce ai ales metoda Feuerstein pentru el?

• Dezvoltarea gândirii divergente şi a tendinţei de a găsi răspunsuri alternative;

• Organizarea eficientă și logică a informației;

• Dezvoltarea capacității de selectare a informațiilor esențiale, de formulare a ipotezelor și de identificare a strategiilor;

• Dezvoltarea independenței în gândire și învățare;

• Dezvoltarea motivației interioare;

• Încurajarea învățării participative prin interacțiune între membrii grupului;

• Dezvoltarea stimei de sine și a sentimentului de competență;

• Îmbunătățirea capacității de concentrare a atenției și memoriei;

• Folosirea în mod spontan a unui vocabular precis şi amplu;

• Îmbunătăţirea calităţii întrebărilor şi a răspunsurilor în termeni clari și pertinenţi;

• Corecţia spontană și diminuarea numărului de greşeli;

• Creşterea curiozităţii;

• Diminuarea tendinţei de izolare din context și stimularea participării la activităţi;

• Diminuarea agresivității verbale și fizice;

• Creşterea disponibilităţii de asumare a responsabilităţilor;

• Creşterea disponibilităţii de participare la activităţi noi și de acceptare a confruntării cu sarcini dificile;

• Diminuarea nivelului de frustrare şi de frică;

• Dezvoltarea raționamenului și gândirii critice;

• Identificarea nevoii de a ajuta şi de a fi ajutaţi;

• Dezvoltarea spiritului de inițiativă;

• Crearea unei motivații intrinseci, în care recompensa pentru îndeplinirea unei sarcini este oferirea unei alte sarcini;

• Gestionarea emoțiilor;

• Lucrul în echipă;

• Îmbunătăţirea relațiilor inter-personale.

Metoda Feuerstein, ca metodă de mediere a învățării, este un instrument psihologic educațional.

Prin acest instrument educațional este stimulat procesul gândirii și se dezvoltă capacitatea de învățare într-un mod organizat și structurat.

Fii alături de copilul tău și vei avea garanția că va învăța cum să învețe, va redescoperi plăcerea de a învăța, va dobândi încredere în el și va obține performanță în învățare.

Fiecare copil are în interiorul lui răspunsul la orice intrebare iar mediatorul este lângă el pentru a-l ajuta să îl găsească.

Ai nevoie de mai multe detalii? Lasă-mi un mesaj la adresa de mail : contact@dumitrudaniela.ro.

The post Învățarea mediată Feuerstein. De ce să o alegi pentru copilul tău appeared first on Daniela Dumitru.